Conditii climatice

Localizare

Statiunea de Cercetari Agricole Suceava este situata in zona de vest a orasului Suceava, în partea de N-V a podisului cu acelasi nume, avand urmatoarele coordonate: 47o  39”  latitudine nordica si 26 o  l5”  longitudine estica.

Geomorfologie

Localitatea Suceava, pe raza careia se afla Stațiunea este asezata pe versantul drept al raului Suceava, care are o expozitie estica. Terenul statiunii ocupa treimea inferioara a versantului drept al raului Suceava. Neuniformitatea reliefului este determinata de existenta unor pâraie care fragmenteaza terenul sub forma de cupola cu o expozitie nordica și inclinatii diferite. Vaile sunt inguste, iar versanții acestora au diferite expozitii si inclinatii fiind afectati de eroziune și alunecare. În geneza solurilor, rocile joaca un rol important, astfel alternanțele de strate permeabile și impermeabile determină existenta pânzelor de ape freatice suspendate. Acest fapt constituie cauza principala a fenomenelor geologice superficiale care afecteaza suprafețe întinse din Podișul Sucevei ca: alunecari de teren, baltiri, unele din aceste fenomene întalnindu-se si pe teritoriul Statiunii.

    Solul Stațiunii Suceava se încadrează în clasa solurilor molice, tipul de sol fiind cernoziom cambic, evoluat dintr-un sol de pajişte. Acest tip de sol ocupă cea mai mare suprafaţă din terenul Staţiunii (44 %).  Fizic, acest tip de sol se prezintă cu o textură ce variază de la luto – nisipoasă mijlocie, la luto – argiloasă medie (atât la suprafaţă cât şi la nivelul orizontului A/B). Pe acest tip de sol aprovizionarea cu fosfor accesibil este slabă (5 – 10 ppm / 100 g. sol), aprovizionarea cu potasiu accesibil este bună (100 – 130 ppm / 100 g. sol), iar mobilizarea azotului şi capacitatea de nitrificare sunt bune.

Regimul termo-hidric

Sub aspect climatic Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava este cantonată în zona subumedă (570 mm) şi răcoroasă (7,5ºC) a ţării, cu evidente influenţe, în sezon estival, ale climatului stepic. Ca urmare a acestei influenţe frecvenţa anilor secetoşi se apropie de 20%, iar a celor normali (pluviometric) nu depăşeşte 31%. Apariţia primelor îngheţuri este posibilă începând cu 1 octombrie, iar pericolul ultimilor

îngheţuri se poate prelungi până la 15 aprilie (in medie 115 -135 zile). Pericolul brumelor timpurii ameninţă culturile agricole la sfârşitul lunii septembrie, iar brumele târzii pot fi prezente şi la începutul lunii mai.

Radiatia solara globală variaza intre 112 – 116 kcal/cm2/an, durata de stralucire a soarelui este in medie de 1900 ore, din care 1360 ore revin sezonului cald; nebulozitatea medie anuala  5,8 cu valoare maxima de 6,9 in decembrie. Temperatura medie anuala oscileaza in jur de 8 °C, media lunara in ianuarie  – 4,5 °C, in aprilie de 8,5 °C, in iulie de 1 8.5 °C, in octombrie  8,3 °C.

Temperaturile medii diurne depasesc 0 °C in prima decada a lunii martie si coboara sub aceste valori in prima decada a lunii decembrie; între aceste limite temperaturile au valori pozitive, din care in 160 – 170 zile depăşesc 10 °C.

Temperaturile maxime absolute ajung la 38 °C, iar cele minime absolute coboara sub -31 °C, realizandu-se astfel amplitudini de 69 – 70 °C. In 60 – 80 de zile temperatura maxima depaseste 26 °C, din care 10 -15 zile sunt tropicale.

Vaturile predominante sunt cele dinstpre nord-vest si nord-est care iarna pot depasi viteza de 40 km/s. Influenta maselor de aer dinspre sud sau vest are frecventa redusa.

Precipitatiile medii anuale oscileaza intre 550 – 650 mm, din care intre 55 – 58%  se produc in intervalul mai – august.

Dintre fenomenele atmosferice deosebite care se produc in Podisul Sucevei mentionam: grindina, roua, ceata si bruma. Grindina insoteste ploile torentiale, este specifica anotimpului cald si se produce in Pod. Sucevei cu o frecventa de 1,5 zile pe an. Roua se formeaza in noptile senine si linistite din anotimpul cald si se inregistreaza in medie, anual intre 50 si 100 zile cu roua.

Ceata are o densitate maxima noaptea si mult mai redusa ziua. In timpul anului are o frecventa mai mare in sezonul rece si mult mai redusa in sezonul cald. Numarul zilelor cu ceata este mai mare  de 40 intr-un an.

Începand cu luna septembrie  vremea se raceste pronuntat. La sfarsitul acestei luni, frecventa temperaturilor medii zilnice de l0o C  se reduc foarte mult si apar conditiile favorabile caderii brumelor timpurii de toamna.

Bruma este un fenomen specific sezonului de toamna si primavara. Înregistreaza o frecventa lunara maxima in noiembrie (3 -5 zile in partea inalta a podisului si 7 – 8 zile pe văile principale). In medie, numarul zilelor cu bruma intr-un an oscileaza intre 10 – 30 zile.