Prioritati de cercetare

Obiective si directii stiintificeproritare de urmat în viitor.

Pentru următoarea perioada, unitatea isi propune să continue activitățile din cadrul obiectivelor majore specifice si sa dezvolte în timp noi activitati in vederea solutionarii problemelor existente si a celor care apar in agricultura zonei. Obiectivele majore în domeniul ameliorării plantelor sunt reprezentate de crearea de genotipuri competitive și de producere de sămânță din categorii biologice superioare.

Cresterea eficientei economice a culturilor de grâu de toamnă, secară, orzoaică de primavara, porumb și cartof se va realiza prin crearea de genotipuri superioare prin imbunătățirea anumitor însușiri a acestora, capabile să contracareze sau chiar să anihileze actiunea limitativă a unor factori de mediu mai putin favorabili, atac de boli și dăunători și alte însușiri de rezistență nesatisfăcătoare.

Prin procesul producerii de semințe sa va urmări asigurarea unor catități de înaltă valore biologică care să satisfacă solicitările cultivatorilor din zona de acoperire. O atenție deosebită sa va acorda promovării în sistemul producerii de semințe si a unor genotipuri create de unități din țară și străinătate.

Crearea de noi genotipuri se va realiza prin activitati ce se vor desfasura in urmatoarele directii specifice ale echipei de ameliorare a plantelor:

– la grâul de toamnă lucrarile de ameliorare vor fi orientate cu prioritate in directia imbunatatirii rezistentei la atacul bolilor, in primul rând la fainare, septorioza, rugina galbenă și brună si fuzarioza. Aceasta prioritate este impusa de conditiile optime pe care le oferă zona noastră dezvoltării, aproape anual a unui spectru larg de boli criptogamice foarte virulente care reduc frecvent productia cu pana la 50% si depeciază mult calitatea acesteia. In paralel se vor urmari scurtarea taliei plantelor, sporirea precocității și imbunatatirea rezistentei la âncoltirea în spic.

– la orzoaica de primavară, cercetarile se vor orienta pe langa sporirea capacitatii de productie si stabilitatii acesteia si spre imbunatatiea insusirilor de industrializare, totodata se va intensifica presiunea de selectie în privința îmbunatățirii rezistenței la bolile specifice: helmintosporioza, septorioză si rugini.

– la porumb, care in zona Sucevei se apropie de limita nordica a culturii pentru țara noastră, exista conditii speciale de temperatura si umiditate ceea ce fundamenteaza ecologic necesitatea ameliorarii formelor extratimpurii și foarte timpurii tocmai in aceasta parte a tarii. Strategia ameliorarii porumbului pentru asemenea zone va prevedea crearea de hibrizi de mare producșie cu plasticitate ecologica, cu rezistenta asigurata la temperaturi scazute în primavară si mai ales cu o perioada de vegetatie scurtă și cu o rezistență genetica la boli și dăunători. Se vor continua lucrarile specifice de ameliorare în direcția atenuării, la nivel genetic, a unor  corelatii antagoniste existente între unele procese, astfel încat genotipurile de porumb create sa se apropie cat mai mult de ideotipul propus.

– cercetarile privind ameliorarea cartofului se vor orienta spre imbunatatirea precocitatii, capacitatii fotosintetice si valorificarii superioare a ingrașămintelor, care pe fondul rezistentei la boli, viroze si daunatori, sa ofere conditii de realizare unor genotipuri capabile sa ofere productii mari si constante. Prezenta dominantă a unor factori restrictivi dicteaza necesitatea maririi presiunii de selectie în sensul obținerii unor genotipuri cu precocitate evidenta de tuberizare in stadiul timpuriu de vegetatie astfel încat pana la 10-15 iulie sa acumuleze 75-80% din productia totala.

Un alt obiectiv major in domeniul ameliorarii plantelor il constituie mentinerea colectiei de germoplasma din patrimoniul unitatii si imbogatirea acesteia prin schimburi reciproce cu diferite institutii. Menținerea acestei germoplasme va folosi în continuare in procesul de ameliorare ca surse importante de material initial.

Pentru promovarea noilor creatii ale unitatii se va acorda o atentie deosebita inregistrarii acestora in reteaua nationala ISTIS in vederea obtinerii de brevete de inventie.

In domeniul agrofitotehniei, cercetarile se vor orienta catre doua directii prioritare: optimizarea sitemului de fertilizare incat sa  asigure niveluri superioare de productie fara a  afecta mediul ambiant si continuarea experientelor de lunga durata cu ingrasaminte. Se vor intensifica studiile privind relatia sol-planta, modificari majore aparute – urmare a aplicarii diferitelor doze de ingrasaminte timp de peste 50 de  ani.

La plantela furajere cercetarile vor urmari largirea sortimentului de specii in functie de zonele de cultura si concentraterea anunitor specii de animale si gasirea unor noi posibilitati de folosire a ingrasamintelor minerale si organice pentru obtinerea unor produse ecologice. Preocuparile se vor orienta si spre imbunatatirea pajistilor naturale prin aplicarea unor masuri agrofitotehnice si gasirea unor modalitati de exploatere rationala a acestora cu animale in vederea obtinerii unor productii ecologice.

In domeniul protectiei plantelor cercetarile vor urmari perfectionarea tehologiilor de prevenire si combatere a patogenilor si daunatorilor din culturile de cereale, plante tehnice si furajere în scopul creșterii eficacității tratamentelor, evitarea apariției fenomenului de rezistență la pesticide si reducerea riscului de poluare a mediului inconjurator.

Presiunea deosebit de ridicată a agenților patogeni în această zonă impune intensificarea cercetarilor privind atenuarea efectelor distructive cauzate de evolutia acestora.  O atentie deosebita se va acorda asigurarii calitatii productiei in condiitii de presiune patogenica sporita prin perfectionarea unor secvente tehnologice de protectie a plantelor. O alta directie prioritara de cercetare  va consta in implementarea insecticidelor biorationale in managementul integrat al daunatorilor in vederea pastrarii biodiversitatii ecosistemelor agricole.

Se vor continua cercetarile privind  elaborarea unor strategii de combatere a dăunătorilor la cultura cartofului prin diferite metode neconventionale (folosirea metabolitilor extrasi din plante autohtone si a bioinsecticidelor comerciale) în scopul obtinerii de tuberculi de cartof in sistem organic.

O alta directie de cercetare o reprezinta adaptarea rapiţei  de toamnă la condiţiile de stres biotic şi abiotic, precum şi optimizarea  tehnologiei de cultură în vederea extinderii arealului acetei specii. Se va urmari influenta  sistemelor tehnologice in reducerea inputurilor pentru optimizarea raporturilor energetice şi maximizarea profiturilor.

In vederea promovarii soiurilor romanesti si straine de cartof, la centrul Pojorata se vor continua cercetările privind testarea rezistenţei la Râia neagră a unor noi linii si soiuri în condiţii de câmp prin infecţie naturală şi condiţii de laborator prin infecţie artificială.